miercuri, 27 iunie 2007

Wallaby



Este un mamifer marsupial care traieste in Australia, Tasmania, Noua Zeelanda si Noua Guinee. Face parte din familia macropodidae.


Se aseamana mult cu un cangur dar este mai mic ca dimensiune. Sunt cel putin 30 specii de wallaby, dintre care unele in pericol de disparitie. Traiesc in diverse habitate incluzand zonele muntoase, forestiere, mlastini si pasuni. Marimea lor variaza de la 30 pana la 100cm iar coada poate atinge si 70cm. Greutatea lor variaza intre 2 si 24kg. Au blana gri, maro, roscata si chiar aproape neagra, cu firul matasos. Burta lor este mai deschisa la culoare. Masculii sunt mai mari decat femelele. Se deplaseaza prin salturi. Wallaby din zonele muntoase sunt gri cu picioare si mainile galbene si portocalii.
Dieta lor este exclusiv ierbivora. Mesteca mancarea si o regurgiteaza intr-un ghemotoc care va fi in continuare mestecat. Au nevoie de putina apa pentru a trai, pot trece chiar si cateva luni fara a bea ceva. Iar daca vor sa bea isi fac singuri gropi sapand in pamant.
Media de viata in salbaticie este de 9 ani.
Sunt animale nocturne.

Ghepardul
Ghepardul (Acinonyx Jubatus) este un mamifer carnivor salbatic, cu capul mic si rotund, coada lunga, picioare inalte, cu blana de culoarea galbuie cu pete mici, intunecate. Este specific savanelor din Africa si din sudul Asiei.
De-a lungul ecuatorului, in Africa se intinde marea savana. in Tanzania, aceasta este cunoscuta sub denumirea de Masai Mara – „pamantul patat”, in limba masai.
Cirezile uriase de ierbivore ce pasc in savana sunt „contrabalansate” de patru mamifere carnivore mari: trei feline (leopardul, leul si ghepardul) si o specie de hienide(hiena).
Tufişurile dese si copacii inalti ai padurilor de la malul raurilor adapostesc cea mai mare felina patata a Africii: leopardul. Celelalte doua mari feline sunt adaptate vietii in savana. Sun felinele de savana ale Africii.
Esenta a gratiei si elegantei, ghepardul este cel mai rapid mamifer terestru . Este atat de specializat, incat isi bazeaza supravietuirea pe sprintul de 300 m.
Se stie că dintre toate felinele, ghepardul este cel mai atent cu puii sai. Femelele isi cresc singure puii. Ele pot naste prima data la varsta de 2 ani, apoi din 24 in 24 de luni. Media la nastere este de 4 pui, cazurile de 8 fiind rare. O perioadaa dupa nastere, mama muta culcusul din doua in doua zile, pentru ca micutii sa nu lase un miros care ar putea sa atraga animalele de prada. Aceasta este mereu in cautarea prazii, din care se infrupta numai dupa ce puii s-au saturat.
Pana cand vor fi in stare sa alerge mai repede, puii sunt insa extrem de vulnerabili. Femelele nu au forta necesara sa-si pazeasca puii de lei sau hiene, si, de aceea, 50 % dintre ei sunt ucisi in primele luni de viata.
Leii ucid mai mulţi pui de ghepard decat orice alt pradator. Abia un pui din 20 ajunge la maturitate. Motivul acestui comportament agresiv poate fi acela ca leii vor sa elimine concurenta.
În timpul sezonului secetos, puii pot muri si de foame. O data cu migratia ierbivorelor, iepurii si vulpile cu urechi de liliac sunt singura prada mai consistenta ce poate fi gasita in zona. Este momentul cand mama si puii ei pornesc intr-o calatorie anuala. Femelele si puii lor sunt singurele mamifere migratoare din lume. Ca sa prospere, acestor nomazi iuti de picior le trebuie terenuri intinse de vanatoare. Pot calatori zeci de kilometri spre campiile din centrul savanei.
Puii stau cu mama lor pana implinesc 15-18 luni si se pot descurca singuri. Mama i-a invatat pana la momentul respectiv numeroase tehnici de vanatoare. In aceasta perioada, ca toti adolescentii, puii de ghepard incep sa simta gustul libertatii.
Intre timp, puii ajunsi la varsta la care trebuie sa supravietuiasca prin propriile puteri au ramas singuri în imensitatea savanei. De obicei, gheparzii tineri se despart de mamele lor in anotimpul umed, cand hrana este mai usor de gasit.
Daca au supravietuit mai multi frati, ei stau si vaneaza impreuna pana cand ating varsta de 2 ani. Apoi se despart. Tinerele femele ghepard raman de obicei pe acelasi teritoriu cu mamele lor, în timp ce masculii se deplaseaza pe distante foarte mari. Comportamentul acesta instinctiv poate fi modul în care natura evita endogamia (imperecherea între indivizi din aceeaşi familie). Despartirea are loc si datorita faptului ca femelele si masculii ghepard se confrunta cu probleme diferite la aceasta varsta. In timp ce pentru femele cea mai importanta este capacitatea de reproducere, la masculi teritoriul si iscusinta de vanator conteaza.

Leul


LeLeul este un mamifer carnivor din ordinul fissipeda, familia feliade.
Ca dimensiuni, leul are 2,40 metrii lungime, 90 de cm latime si o inaltime de 100 cm si o greutate de 260 de kg. LeLeul este un mamifer carnivor din ordinul fissipeda, familia feliade.
uaica naste 2-4 pui dupa o gestatie de 117 zile.uaica naste 2-4 pui dupa o gestatie de 117 zile.
Leii traiesc in grupuri sociale mari , alcatuite din femele inrudite , puii lor de ambele sexe si un mascul neinrudit cu ele. Masculul se imperecheaza cu femelele adulte.
Leul este un mamifer carnivor care se hraneste cu antilope, caprioare, girafe sau zebre.
Leul, traieste in savane , in Africa, la sud de Sahara. Odinioara traia si in sudul Europei, in nordul Africii si sud-vestul Asiei. Din subspecia asiatica mai supravietuieste azi un numar redus de animale in vestul Indiei , in peninsula Kathiavar.
Acum leii traiesc in numar mare doar in parcurile si rezervatiile naturale din Africa de Sud si Tanzania. Leoaicele vaneaza , iar leii patruleaza granitele teritoriului pe care il ocupa grupul respectiv.
Cand un nou mascul preia conducerea grupului, el ucide adesea toti puii ramasi în grup care nu sunt ai lui. Puii de sex masculin sunt indepartati de grup dupa ce ating varsta maturitatii, pentru a nu se imperechea cu femele cu care se inrudesc.

Ursul Negru American



Ursul american
Este una dintre cele mai cunoscute specii de ursi. Cele 18 subspecii pot fi intalnite in SUA si Canada. Se estimeaza ca exista in prezent circa 750.000 de ursi negri, raspanditi prin toata America de Nord, fiind unul dintre animalele cel mai des intalnite in Statele Unite. In statul Pennsylvania se estimeaza ca se gasesc peste 7000 de ursi din aceasta specie.
Greutatea medie a unui exemplar adult este de aproximativ 300 de kg. Cel mai mare exemplar capturat a fost un mascul, impuscat in 1885 in Wisconsin, si care cantarea 802 kilograme, cu mult peste limita normala a speciei.
Ursul american este omnivor, mancand aproape orice, dar avand o preferinta aparte pentru miere. De aceea ursii sunt responsabili in fiecare an pentru daune de mii de dolari provocate apicultorilor.
Ursii negrii au ghearele mai scurte si mai rotunde ,in comparatie cu ursii grizzly .Acestea ii permit ursului sa aiba o mai mare usurinta la catarat. Puii, desi puternici si agili, sunt foarte speriosi, si adesea un animal inofensiv ii poate pune pe fuga sau ii face sa se catere cat pot de repede in varful unui copac, de unde incep sa isi cheme speriati mama, pentru a-i apara. Usurinta cu care ursii negrii se catara este in sine un adevarat spectacol, surprinzator pentru animale atat de masive si puternice. Ghearele labelor din spate ii ajuta atat in urcari si coborari, cat si pentru a-si pastra echilibrul.

Cainele-Raton







Cainele raton face parte din familia canidae si este originar din Asia de est, traieste in Japonia, Siberia de sud-est si Manciuria. Prefera zonele impadurite sau muntoase. A fost introdus in Europa in anii 50 ajungand pana in Scandinavia. Nu este un caine autentic, face parte dintr-un gen extinct, nyctereutes. In Japonia poarta numele tanuki si face parte din folclorul local, fiind foarte des regasit in arta statuara. In Asia cainele raton este crescut pentru blana lui bogata.



La maturitate poate atinge o lungime de 65cm, o greutate cuprinsa intre 4 si 10kg. Au dintii mai mici decat cei ai cainilor. Isi arcuiesc coada ca un fel de litera u pentru a-si arata dominanta.
Media de viata in salbaticie este de 3 sau 4 ani iar in captivitate pot ajunge pana la 11 ani.
In general fac cate 5 pui pe care-i cresc pana la 10 luni, dupa care acestia pleaca spre vest pentru a-si intemeia o familie. Perioada de gestatie dureaza 2 luni, timp in care masculul va aduce hrana perechii sale. De asemenea va continua sa aibe grija de pui inca 2 luni dupa nastere. Parintii raman impreuna toata viata.
Dieta lor este omnivora, consta in soparle, broaste, pasari dar si seminte si fructe. Cei care traiesc langa mare mananca crabi.
In general sunt solitari, nu se aduna in haite ca ceilati caini. Prefera sa evite confruntarile cu alte animale. Iarna, intre noiembrie si aprilie, datorita parului lung si bogat intra intr-un fel de hibernare, isi scad temperatura corpului si consuma grasimea acumulata. Daca iarna este mai blanda se deplaseaza in cautarea mancarii. Sunt animale nocturne.
Pe teritoriul lor stabilesc latrine care sunt respectate. Spre deosebire de caini, cainele-raton nu latra, scot cateva sunete.

Tigrul


Tigrul
Dintre toate
felinele tigrul este specia cea mai impresionanta si cea mai mare, tigrul siberian ajungand sa cantareasca 315 kg, avand o lungime de pana la 3.3 metri.Cea mai intalnita subspecie este Tigrul Bengal, reprezentand aproximativ 80 % din intreaga populatie de tigri, dar exista numeroase alte varietatii, putand fi intalnite in Nepal, India, Bangladesh, Indochina, etc. In pofida greutatii sale, tigrul este un excelent inotator, putand vana chiar si in apa. Culoare de baza a acestui tigru ,este bine cunoscuta :alba , cu dungi maro sau negre.
Chiar daca tonalitatile acestor culori variaza de la specie la specie ,ea ramane de ne-confundat. Se pare ca au fost vazuti si tigri de culoare neagra sau avand blana de o tenta albastra, dar cel mai probabil, daca astfel de exemplare exista, sunt doar aberatii genetice si nu o specie distincta. In mod normal mamele dau nastere doar la 2 pui dar uneori pot avea si 4.
Perioada dinaintea nasterii este de 100-110 zile .Devin adulti incepand de la 3 sau 4 ani .Pot trai pana 18 ani si in captivitate pana la 25 de ani. Hrana consta in mamifere mari precum :cerbi ,vaci si altele. Atunci cand nu pot gasi mamifere , acestia mananca orice chiar si broaste sau insecte .Atunci cand un tigru omoara o fiinta umana acesta se transforma in ceea ce se numeste "devorator de oameni ".
O data ce si-a format un astfel de obicei acestia nu se mai pot abtine , omorand continuu. Tigrul este un animal solitar.Fiecare individ are propriul habitat si aria sa de extindere.